Țineți minte când eram mici și mergeam la picnic la pădure? Sau când ne dădeam cu bicicleta prin pădure? Sau mergeam la ciuperci ori în vizită la mănăstire?

Ei bine, TOATE acestea sunt de domeniul trecutului. Din pădurea Runc nu a mai rămas aproape nimic. Mare parte din pădure a fost defrișată. Sunt munți de lemne și zilnic muzica drujbelor răsună ca un cântec de leagăn pentru niște autorități somnoroase.

Știu că există autorizație pentru tăieri, dar în halul ăsta? Chiar așa să rămânem fără pădure? Era singura oază de liniște și de frumos din acest târg asuprit de betoane și mizeria hoției! Și acum ne este furată și această singură portiță de scăpară către o lume de vis, o lume mai bună unde ne puteam plimba și vedea o căprioară, o vulpe, puteam asculta foșnetul frunzelor și vântul de primăvară printre crengile înalte ale fagilor îngemănați.

Faceți poze, adunați imagini cu ceea ce a fost odată Pădurea Runc. Va exista NUMAI în povești, dragilor pentru că ne țin în case ca ei să ne fure de această unică oază: „stați în casă că noi vă lăsăm fără de pădure”.

Abia așteptam să termin carantina să merg la Runc alături de cățel. Se pare că voi merge acolo unde a fost pădurea deoarece ea a fost distrusă sub ochii noștri! Trist, tragic, revoltător!